În anul 1968 este din nou desfinţată, fiind înglobată comunei Făureşti, pentru ca în anul 2004, să fie reînfiinţată prin referendumul din 15 aprilie 2004 având centrul administrativ în satul Băbeni Olteţu şi fiind compusă din satele: Diculeşti, Budeşti, Colelia, respectiv Băbeni Olteţu.
Satul Diculeşti apare menţionat în mai multe documente începând cu secolul al XVII-lea. Este de semnalat faptul că din acestă vreme, satul şi-a păstrat denumirea până astăzi, denumire care se trage de la un sătean numit ”Dicu”.
Astfel, în 1625, prin hrisovul dat de Alexandru Vodă Coconul, „Zaharia, logofătul din Băbeni, cumpără moşia din PreuteştI ( Vâlcea), jumătate din sat şi din funia Roboteasca, de la Dobre, fiul lui Radu din Diculeşti.”
Într-un zapis pentru cumpărarea unui ţigan, în 1642 este trecut ca martor şi Dobre logofătul din Diculeşti, iar ”în 1720, satul Diculeşti este părăsit de locuitori, fie din cauza răzmeriţei, a birurilor grele sau a ciumei.”
Iată şi o altă informaţie despre satul Diculeşti: “În 1772 Dikoleschti, sat cu o biserică pe Oltezul.”
În prezent satul are o populaţie de 530 locuitori.
Satul Băbeni - Olteţu, sat aflat în componenţa comunei Diculeşti, este menţionat printr-un hrisov de la Radu cel Mare - voievod, dat în Târgovişte la 9 martie 1602 prin care i se întăreşte lui jupân Radu şi Petre, satele, munţii, vinărici şi ţiganii scutindu-le de toate dările şi slujbele ( ….jumătate din satul Băbeni).
În anul 1642, Matei Basarab, întăreşte moşiile cumpărate de Oprea, vătaf din Preuteşti. În acest hrisov se pomeneşte ca autor pentru o vânzare făcută mai înainte pe ”Iana, paharnicul de la Băbeni.”
În 1772, în Băbeni exista o biserică refăcută în 1779. De altfel la Băbeni exista o biserică şi în 1625, căci dintr-un hrisov dat lui Zaharia Logofătul, de către Alexandrul Coconul, se întăreşte lui Zaharia, „un loc dinaintea bisericii....dar în liniştea băbenească.”
În 1831 moşia Băbeni aparţine boiernaşilor Băbeni, satul avea 68 familii; în 1834, 55 familii; în 1851, 36 familii, dintre care 3 erau moşneni, 33 clăcaşi; în 1885, în sat se găseau 17 moşneni proprieatari, 2 birnici, 7 mazili, 3 boieri de neam, 4 fii de neam, un fiu de postelnic.
Prin reforma din 1864, sunt împroprietăriţi 33 de clăcaşi.
În anul 1872, în sat erau 278 de locuitori; în 892, 290 de locuitori, o biserică, 59 de copii de vărtă şcolară; în 1912, 212 clădiri locuite, una nelocuită, 38, de menaj, 144 de locuitori; satul avea grădină de zarzavat, biserică, şcoală primară, 2 cîrciumi comunale.
În anul 1914, satul avea 1114 locuitori; în 1930, 1028 de locuitori; în 1956, 1413 locuitori; în 1966, 921 locuitori; în 1977, 1077 locuitori, în 1987, 878 de locuitori, iar în anul 2009 erau 897 locuitori.
Satul Bîrsani. Sat dispărut, situat în actualul raion al comunei Diculeşti, în prezent fiind existent în forma unui cătun denumit "Bîrzani". Apare în nomenclatorul administrativ din anul 1863, fiind inclus în comuna Băbeni-Olteţu ca şi cel din 1892.
Începînd cu anul 1968 dispare din nomenclatorul administrativ.
Satul Budeşti. Sat aflat în componenţa comunei Diculeşti, situat pe valea Olteţului. Sat mixt. În 1831 sat aservit. În 25 iunie 1536(7044) Radu Pisia voievod întăreşte mai multora occine în Pietrari, Bărzeşti şi Bădeşti. În 1625, Alezandru Coconul voievod, întăreşte stăpînirea lui Zaharia, logofătul din Băbeni, mai multe părţi de moşie. Menţionat în 1772 în memoriile generalului von Bauer precum că ”era doar o moşioară pe Oltezul”. În 1831, satul aparţinea slugarului Alexandru Diculescu; avea 54 familii, din care 46 familii plugari, 6 feciori de munci, 5 mpodajnici.
În satul Budeşti, boierii Diculeşti, în frunte cu slugerul Alexandru Diculescu, au construit o biserică de zid cu hramul Sf. Nicolae.
În 1851 în sat se găseau 43 de familii după tablă, 43 familii de clăcaşi.
Prin reforma agrară din 1864 sunt împroprietăriţi 44 clăcaşi. În 1872, erau 530 locuitori; în 1892, 359 de locuitori, o biserică, 28 copii de vârstă şcolară.
În 1912, în sat erau 72 clădiri locuite, 3 nelocuite, 73 de menaj, 271 locuitori, o bancă populară, un conac de moşie, o primărie, post de jandarmi, primărie, post de telefon.
În 1930, 282 locuitori, în 1914, 87 clădiri, 318 locuitori; în 1956, 350 locuitori; în 1966, 307 locuitori; în 1977, 318 locuitori; în 1987, 283 locuitori, iar în prezent, un nr. de 390 locuitori.
Satul Colelia.Sat în componenţa comunei Diculeşti, situat pe valea Cernii, lângă satul Băbeni-Olteţu. Este înfinţat ca sat prin reforma administrativă din 1956. Până la 10 ianuarie 1956 era cătun al satului Băbeni-Olteţu. În anul 1956 satul avea 336 locuitori; în 1966 214 locuitori, în 1977, 196 locuitori; în 1987, 143 locuitori, iar în prezent are un nr. de 251 locuitori.
În componenţa comunei Diculeşti s-a mai aflat şi satul Rudari, în prezent dispărut. Apare menţionat în anul 1865, ca făcând parte din comuna Băbeni-Olteţu. În anul 1892 este menţionat ca sat al comunei Băbeni-Olteţu. Începînd cu anul 1908 nu mai este menţionat în nomenclatoarele administrative, fiind înglobate în satul Băbeni-Olteţu. Satul este atestat în 1608, cînd Radu Şrban voievod, întăreşte lui Preda mai multe sate. Sat de cîneji în secolul XVI. Sat aservit la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. În 1892 avea 190 de locuitori, 18 copii şcolari.
