Înmormântarea. Se desfăşoară după un anumit tipic, respectă anumite reguli impuse de credinţă şi tradiţii. Ele au ca scop integrarea defunctului în noile condiţii ale unei vieţi presupusă ca fiind existenţă după moarte. Ţelul ceremonialului este de a mulţumi spiritul decedatului de a-i tăia posibilitatea reîntoarcerii. Sunt făcute pomeni şi parastase la intervale precise de timp, niciodată încălcate. Sunt împărţite haine şi obiecte, toate în memoria mortului.

Dacă cel decedat nu a fost căsătorit, la mormânt i se pune un brad împodobit ca la nuntă, bărbaţilor li se pune floarea de ginere, iar fetele se îmbracă mirese.
Când cel decedat era născut în aceeaşi lună cu un alt frate, acesta era „legat în fiare cu fratele său". Fratele „înfierat" rămas în viaţă era „scos din fiare„ de către o persoană străină de familia decedatului, căreia îi trăiau ambii părinţi. Cel „înfierat " spunea: "scoate-mă frate din fiare, că-ţi voi fi frate până la moarte".
Cei care se năşteau cu "chitie" pe cap erau consideraţi norocoşi, iar după moarte se transformau în "moroi" şi mâncau toată familia.
În timpul nopţii, mortul era privegheat de rudenii şi prieteni. În timpul priveghiului cei în vârstă povestesc amintiri şi întâmplări despre decedat. Toţi cei care au un rol în ceremonia înmormântării sunt răsplătiţi cu haine, obiecte şi bani. În casa de unde a plecat mortul, se pune doliu în poartă şi pe peretele din faţa casei. De asemenea celor care însoţesc mortul la groapă li se pune în piept sau pe mână doliu.

Dintre sărbătorile de peste an, menţionăm pe cele legate de sărbătorile de iarnă: sorcova, pluguşorul, steaua, căpriţa şi altele, pe cele legate de muncile agricole: „băjatul în plug", începutul secerişului, chemarea ploii (paparuda), sau cele de peste an - căluşul.

Ca un ritual specific al localităţii putem amintii obiceiul "GORBANULUI," care de fapt este o sărbătoare a locuitorilor satului Colelia, cel mai nordic sat din comună, populat în majoritate de rudari, oameni harnici şi buni meşteşugari, mai ales în prelucrarea lemnului.
Gorbanul se organizează anual în data de 6 mai, pe o vale din satul Colelia.
Cu acestă ocazie se sacrifică miei, obligatoriu albi, se mănîncă peşte şi turtiţe de pâine.
La punerea mesei se spune o" urătură ", conform tradiţiei de secole, moştenită din tată în fiu:


După ce se fac urături, se repetă şi se încheie cu zicala:


Urătura a fost culeasă de la Speriuş Marcel, unul dintre fii satului care nu uită obiceiurile străvechi, ci an de an luptă pentru perpetuarea acestora.